Valoarea unui scriitor, este dată de cititorii săi

Fiecare scriitor, are personalitatea lui de a scrie și de a reda așa cum consideră el punctul său de vedere. Își are ținta lui, bagajul lui cultural și orientarea proprie, așa cum sunt  și pictorii. În urmă cu ceva timp, am avut o discuție cu un prieten de familie, un pictor consacrat și cu activități recunoscute, care ne spunea că în tinerețile sale, încerca să-l imite pe Rembrandt, pe Nicolae Grigorescu, Claude Monet,.. își căuta modele și inspirații, dar cu timpul a dorit să-și afișeze stilul lui personal, să și-l asume așa cum este, pentru a simți cum este văzut și apreciat. Așa este și cu scriitorii.

De multe ori auzim de la cititori verdictul clar: „ESTE O CARTE BUNĂ” sau „ESTE UN SCRIITOR BUN” sau „ ÎMI PLACE CUM SCRIE” – ne place sau nu, dar evaluarea finală o face cititorul. Și eu personal am scriitorii mei preferați și cărțile mele de suflet, care mi-au influențat modul de viața, au contribuit la formarea mea ca om în societate.

 

Acestea fiind spuse ca introducere, doresc să vă mărturisesc diferite ecouri de la cititorii cărților mele, care le-am scris pentru a ajuta oamenii, pentru a-i forma și a le deschide poarta dorită de ei, deoarece eu am scris pentru românii care doresc să plece și să lucreze în Austria – le-am oferit informații utile în acest domeniu, prezentate într-un limbaj clar și explicit. Am ajuns să vă spun toate acestea, pentru că chiar ieri, am fost contactată telefonic de către un cititor din Sankt Pölten, care după ce a cumpărat o carte de la mine în urmă cu o lună, ieri m-a sunat și mi-a cerut alte două cărți și nu comanda m-a frapat, ci aprecierile lui interminabile, mulțumirile și elogiile aduse inițiativei mele. Mi-a spus că cineva cunoscut, i-a propus să copieze cartea, să o multiplice și să o ofere prietenilor lui, pentru a economisi costurile, iar el a fost total împotrivă, spunând că el respectă munca scriitorului și calitatea editurii, plus că fiecare carte care pleacă spre cititor, are autograful scriitorului cu dedicație.

 

Cu ceva timp în urmă, am fost contactată telefonic, de o doamnă care acum colaborează cu firma noastră, și îmi spunea, că mă urmărește pe facebook de ceva timp și că are o carte de la mine, iar eu am întrebat-o care din ele după culori: cea portocalie, cea verde, sau cea albă, iar ea mi-a spus că nu știe care din ele, pentru că a cumpărat-o de la un xerox, copiată, pe foi A4 și foile prinse cu o spirală,…  Când a ajuns la noi, această doamnă a putut face diferența dintre exemplarul copiat și cartea propriu-zisă, care are o prestanță și poate să stea la loc de cinste în bibliotecă, poate să reziste peste generații ca o investiție pentru cultura generală.

M-am gândit mai apoi, de ce oare sunt tentați oamenii să facă acest lucru?! Prețurile percepute de mine pentru cărțile mele, sunt echivalente cu prețul unei cartele de telefon în Austria, pentru că lor mă adresez în cărți, și ei, cititorii lucrează și primesc salarii în Austria. Un bon de încărcare pentru telefon, costă 20€ și nu ajunge de multe ori pentru o lună, iar cărțile mele au prețul de 15€ cu transport inclus – se compară valoarea și investiția?! sună ca în proverbul românesc       „Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.”

„Ex libris

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris
Încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele, care te-au deschis.

…………………………………………………. ”  poezie clasică de din Cuvinte potrivite (1927) 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *