Omul zilelor noastre

Există în om o pornire de a face rău, dar şi una de a face bine. Există printre oameni, oameni cu înclinaţii mai mult spre rău, dar există şi oameni cu înclinaţii mai mult spre bine. Așa cum există oameni făcuți parcă special pentru a critica. Orice întâlnesc, aud, văd, ei critică.

„Numai raţiunea ne învaţă să cunoaştem binele şi răul. ” – Jean-Jacques Rousseau

În fiecare mare diviziune a speţei animale, natura a ales un oarecare număr de animale pe care le-a însărcinat a devora pe celalalte. Sunt insecte de pradă, peşti de pradă, patrupede de pradă. Nu există timp de o zi, o singură clipă în care o fiinţă vie să nu fie devorată de o alta. Deasupra acestor nenumărate rase de animale, e aşezat omul a cărui mână distructivă nu cruţă nimic. Nimic din ceea ce are viată. El omoară pentru a se hrăni, omoară pentru a se îmbrăca, omoară pentru a se împodobi, omoară pentru a ataca, omoară pentru a se apăra, omoară pentru a se instrui, omoară pentru a se amuza, omoară pentru a omorî. Rege superb şi teribil, el are nevoie de toţi și nimic nu-i rezistă. Cu toate acestea, ce fiinţă va extermina pe acela care extermină totul? El! Este El, omul, care s-a însărcinat să suprime omul!

„Răutatea începe acolo unde se sfârșește omenia.”— Victor Hugo

Nu s-a produs nici o schimbare în conștiința născută a omului primitiv. Instinctele pe care le moștenim noi azi, sunt acelea pe care le-au avut strămoșii noștri cu cinci sute mii ani înainte. La noi, îndemnul  la rău pluteşte în aer. Ceea ce ne lipseşte este acţiunea de purificare a acestei atmosfere, respectul față de omul de lângă noi, astăzi mai mult ca oricând, lipsește și credința.

„Oamenii au înălțat răutatea, spiritul de răzbunare la rang de sentiment legitim, de justiție, iar propria lor mârșăvie o atribuie lui Dumnezeu.” — Lev Tolstoi

Profesorul Simion Mehedinți a scris într-o carte: „ Ceea ce ne lipsește nouă în primul rând este Educaţia. Ceea ce ne lipsește nouă în al doilea rând este Educaţia. Ceea ce ne lipsește nouă în al nouălea rând este Educaţia. Ceea ce ne lipsește nouă în al nouăzeci şi nouălea rând este tot Educaţia”.

„Natura ne face asemănători. Educația ne deosebește.” – Confucius

Numai printre oamenii şi societăţile lipsite de cultură şi disciplină, numai în asemenea  societăţi şi numai printre astfel de oameni domneşte anarhia, adică haosul, destrăbălarea, dezordinea şi dezorientarea. Oamenii societăților şi regimurilor anarhice sunt lipsiţi de convingere, lipsiţi de credinţă, lipsiţi de moralitate. Sunt oamenii instinctelor primare, „lupi” faţă de semenii lor oameni.

„Educatia este ceea ce ramane dupa ce uitam tot ce am invatat in scoala.” – Albert Einstein

Ce poate fi mai rău pe lumea asta decât să i se spună, unui om: nulitate! Dar unui popor? Un popor cum se poate împăca cu un astfel de calificativ?

Cum spuneam la începutul articolului, am citit de curând un material referitor la „sclavagia modernă a românilor plecați la muncă peste hotare”. Oare chiar așa o fi cum se spune? Nu îndrăznesc să contrazic total acel articol, deoarece, or mai fi și pe alocuri cazuri conform celor descrise, dar în cea mai mare parte, oamenii de autovictimizează. „Victimele eterne” se află permanent în căutarea unei persoane căreia să-i poată atribui vina pentru problemele pentru care refuză să-și asume responsabilitatea.

Acești indivizi cred că ceilalți își urmăresc doar propriul interes și că se folosesc de ei pentru a-și atinge obiectivele ascunse. „Victimele eterne” nu realizează că această credință este eronată pentru că, în realitate, le place să se simtă neîndreptățite.

Întotdeauna, angajatul va avea impresia că angajatorul îl exploatează, și astfel, apare cineva care se oferă să-i reprezinte interesele și care, abia acesta din urmă îl exploatează, pentru că de fapt, angajatorul i-a oferit un loc de muncă pentru care primește plată.

„A fi liber înseamnă, înainte de toate, a fi responsabil față de tine însuți.” – Mircea Eliade

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *