Evadarea mea din comunism

 

”Există în om o pornire de a face rău, dar şi una de a face bine. Există, printre semenii noştri, oameni cu înclinaţii mai mult spre rău, dar există şi oameni cu înclinaţii mai mult spre
bine. Sunt unii care propagă războiul, sunt alţii care propagă pacea. Sunt unii care zic: „Războiul este mama noastră”, cum a fost scriitorul german Ernst Junger în cartea cu acelaşi titlu în
care se poate citi: „a trăi este tot una cu a omorî ”.
Sunt însă alţii care nu mai cred că omorârea omului de către om mai poate fi astăzi o condiţie de viaţă şi progres omenesc. Totul este a şti: câţi sunt partizanii războiului şi câţi ai păcii. Vor fi aceştia, „ai păcii”, destul de puternici pentru a împiedica războiul? Vor fi ceilalţi, „ai războiului”, destul de nebuni pentru a-l dezlănţui?… la uşă bate zeul războiului… al treilea mondial şi… ultimul.
Se joacă astăzi un joc mare. Jocul de-a „Pacea şi Războiul”. Ameninţările atomice (noile rachete ce pot atinge orice punct pe glob) Moscova, arată că nu a fost bine citit Tolstoi, (Război şi pace), că această problemă de secole rămâne mereu actuală. Dar şi crearea statului Kosovo constituie o nedreptate făcută Sârbilor de pe poziţii de forţă, ce ascunde energii explozive nebănuite, nu trebuie uitat că din Serbia a început primul război mondial! Siria este în luptă continuă de 5 ani să îşi păstreze statutul de stat naţional, iar de curând Erdogan a dezgropat şi el securea războiului, atacând poporul Kurd, intrând în Siria fără declaraţie oficială de război. Acolo, de fapt, se
dă o luptă între Ruşi şi Americani. În lumina acestor stări, confruntări, îmi revin în minte amintirile venirii mele la Bucureşti în ultimele zile ale celui de al doilea război mondial, refugiat din Moldova, copil de 4 ani, împreună cu mama şi tatăl, colonel de jandarmi în drum spre Germania, însoţind trupe Germane.Noi, mama şi cu mine am reuşit să atingem ţelul călătoriei, Bucureştiul proaspăt ocupat de bolşevici. El, patriotul prin tradiţie şi educaţie s-a stins pe drumul sacrificiului, fără a mai atinge ţelul vieţii.”

Fragment din cartea „Evadarea mea din comunism” – autor Constantin Gumann

Evadarea mea din comunism – autor Constantin Gumann

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *