Amintiri din copilărie

Casa bunicilor din Grumezoaia

Dorit-a mama s-o mai vadă

C-o prinse dorul de ogradă

Și de sătenii ei din vremea aia.

Îmbătrânit-au merii, perii,

Și ea cu ei odată a crescut.

Privește tristă prispele de lut

În amintirile și bucuriile tăcerii.

O voce, parcă-i spune  să rămână.

M-așez și eu lângă un horn, pe un prichici.

Bunicul, parcă-l văd că e și el pe-aici,

Și-mi dă un măr frumos în mână.

Mi-s genele, de lacrimi ude.

Bunica parcă mi-a vorbit.

M-am ridicat. Am tresărit.

Dar nimeni nu mă vede sau aude. 

Daniela Gumann – Ecoul stelelor – Editura PIM, Iaşi, 2018

Volum editat sub egida  Asociaţiei Universul Prieteniei  Iaşi

Copyright © 2018   

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *