Amintiri

O noapte absolută mă-afundă-n amintiri

Imagini îşi iau zborul, în timp spre neuitări

Zile, momente,

Frânturi de clipe ne-amintim

Fantezii cu care astăzi ne hrănim

Speranțe spulberate

Iluzii sfărâmate, în suflet adunate.

În față la triste morminte

Revin aducerile-aminte

Iar chipu-i de altădată

Mintea și sufletul mi-o poartă.

Și nu se schimbă niciodată.

Un gând ce-mbrăţişează ochiul,

Un suflet lăcrimând cu gândul

De suferințe limpezite

În sentimente amorțite

Cu momente trăite

Și dorinți rătăcite

În revenirea depărtărilor

Taina mută-a amintirilor.

Nemulţumit de câte are,

Vrea ceia ce nu i s-a dat.

Ahhh, omul, ca şi timpul,

Să fugă e-ndemnat!  

Daniela Gumann – Ecoul stelelor – Editura PIM, Iaşi, 2018 

Volum editat sub egida Asociaţiei Universul Prieteniei  Iaşi 

Copyright © 2018 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *