Costumul popular românesc

Enoriaşele Bisericii Ortodoxe Române din Salzburg vin la slujbă îmbrăcate în costum popular la biserică. Începutul a fost unul destul de timid, dar, cu timpul şi cu binecuvântarea părintelui Dumitru Viezuianu, doamnele au prins curaj şi au început să poarte straiele tradiţionale nu doar la hramuri, ci şi la slujba de duminică, iar reacţiile nu au întârziat să apară – dovada sunt chiar eu, care purtam cu plăcere şi mândrie ia românească, dar nu aveam un costum autentic popular. Ideea a pornit, când părintele Viezuianu a decis ca ceremonia de căsătorie a fiului său, să fie în stil pur românesc şi fiecare invitat să fie îmbrăcat în portul popular românesc. Evident că ne-am conformat regulii, dar totuşi lipsea ceva. Lipsea costumul întreg şi autentic. Când am ajuns în curtea Bisericii Ortodoxe Române din Salzburg, a fost un adevărat festival de paradă a costumelor populare, care mai de care mai frumoase, iar în acel moment, am spus că trebuie să am şi eu aşa ceva, mai ales când creatoarea acestor minunăţii este una din enoriaşele de bază a sfintei noastre biserici de la Salzburg.

Astăzi, enoriaşele s-au transformat în adevărate colecţionare de costume, care mai de care mai frumoase sau mai vechi, căci „chinezăriile” de pe piaţă nu trebuie lăsate să altereze frumuseţea şi originalitatea portului nostru şi în fiecare duminică, la slujbă vin cu mare plăcere în costum popular românesc.

Imagine din curtea Bisericii Ortodoxe Române de la Salzburg.
În partea stângă se află doamna Cozma Maria – creatoarea costumului meu popular.

Cu cât suntem mai departe de locurile natale, căutăm parcă mai mult să ni le păstrăm cât mai vii şi cât mai aproape posibil.Trăsăturile definitorii ale stilului de viață a românului tradițional şi setea de a descoperi frumosul, de a-l cultiva prin virtuțile primordiale, dragostea de ţară, curajul, aspirația la libertate și avântul creației şi mai ales de a transmite şi la generaţiile tinere acest sentiment de apartenenţă a locului natal, indiferent unde am ales să locuim în lume. Consider că mândria de a fi român nu este suficientă fără implicarea concretă, căci prin oameni poți cunoaște un popor. Alături de limbă, obiceiuri și tradiții, costumul popular a fost și este un blazon, o marcă a identității cu certă valoare istorică și artistică, iar acest lucru a stat la baza deciziei mele de promovare a costumului popular ca emblemă identitară a românilor. Sper ca prin acest lucru, îmbrăcând o ie, un costum popular, să fie şi sufletul omului mai bun.

O ie poate fi o lecție de istorie, dar pentru a o învăța avem nevoie de timp. În ultimul timp, am observat parcă o trezire a românilor spre tradiţie.Costumul popular este un element de identitate națională care a evoluat odată cu românul. Din generație în generație portul popular a suferit modificări mai ales din partea doamnelor din dorinţa de a fi tot mai frumos.  Calitatea  materialelor, a păstrat întotdeauna latura estetică, resursele fiind puse în slujba creației, a obținerii frumosului pentru piesele de bază.   Deşi modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta, iar costumul care tocmai l-am achiziţionat nu se prea potriveşte zonei Moldova de unde am eu originea, l-am ales pentru frumuseţea lui. L-am ales pentru modul în care ornamentul brodat este dispus pe albul pânzei, oferind astfel armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic – un echilibru şi un bun gust estetic.Acest costum, reprezintă pentru mine, o poveste românească brodată de mâinile talentate ale unei de femei românce, de doamna Cozma Maria. O poveste care uneşte același univers cultural românesc și care apropie oameni diferiți, din zone geografice aflate la sute şi mii de kilometri distanță. Meșteșugul costumului popular nu se învață din manuale, ci este transmis din generație în generație, de la mamă la fiică, tocmai din acest motiv, are o valoare deosebită.

Costum realizat de creatoarea Cozma Maria – Salzburg – o puteţi cunoaşte cu toată splendoarea creaţiilor sale, accesând linkul
(Începând de la minutul 52) https://www.youtube.com/watch?v=5HSlpuBBLwg&t=49s   

Costumul meu este ornamentat cu o bogată maiestrie artistică a ţesăturilor şi broderiilor din fire colorate cu culori vegetale şi este compus din camaşă, poale şi piesa care acoperă partea de la brâu în jos. Aceasta ultima piesă se deosebeşte de la o regiune la alta, în cazul meu, stilul este apropiat zonei Năsăud, de unde îşi are origine şi creatoarea acestui costum. Catrinţa este compusă din doua piese egale, din stofă neagră de lână fină, iar broderia scoate în evidenţă combinatia culorilor cât şi prin desen de o eleganţă  fermecătoare prin motivul geometric şi cel floral brodat cu culori pastelate, fire metalice şi mărgele.

Eu personal, care cunosc această meserie de creaţie şi confecţii textile, ştiu să apreciez această muncă ce nu poate fi executată decât cu dragoste şi multă pasiune, iar aceste calităţi se găsesesc din plin la doamna Maria Cozma şi cu această ocazie îi mulţumesc pentru frumosul costum lucrat pentru mine şi pentru cămaşa soţului meu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *